Unul dintre motivele pentru care rata şomajului înregistrată în România a scăzut în martie sub 6%, ajungând la minimul ultimelor 12 luni, ar putea fi extinderea muncii la negru, în condiţiile în care numărul de salariaţi a scăzut cu 300.000 de persoane în ultimul an.
În prezent, se estimează că 1,68 milioane de români lucrează fără forme legale, dar Inspecţia Muncii nu sperie pe nimeni.
Astăzi, premierul Emil Boc, care a preluat interimatul funcţiei de ministru al muncii, se va întâlni cu reprezentanţii Ministerului de Interne şi cu cei ai Inspecţiei Muncii, pentru a discuta despre combaterea muncii la negru.
"Se poate ca rata scăzută a şomajului să ascundă şi munca la negru. Această posibilitate nu este exclusă, pe măsură ce rata şomajului înregistrată a scăzut, iar rata şomajului măsurată prin sondaj - care surprinde şi munca la negru - a crescut. Cred totuşi că scăderea ratei şomajului este cauzată de faptul că oamenii nu se mai înregistrează ca şomeri la agenţiile pentru ocupare odată cu expirarea beneficiilor", a spus Nicolae Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Statul încasează din contribuţii sociale circa 45,8 miliarde de lei (10,9 mld. euro) într-o perioadă de 12 luni, la un cuantum al contribuţiilor de 44% din veniturile brute ale angajaţilor. Dacă cei 1,68 milioane de români despre care preşedintele Traian Băsescu a spus că muncesc la negru ar intra în legalitate, statul ar colecta circa 4,5 miliarde de euro din contribuţiile sociale ale angajaţilor.
Potrivit prevederilor din actualul Cod al muncii, munca la negru este sancţionată cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei (2.400 şi 4.760 euro) pentru fiecare persoană identificată - în cazul în care un angajator are mai puţin de 5 salariaţi fără forme legale de muncă - însă o companie nu poate primi o amendă mai mare de 100.000 de lei (23.800 de euro), indiferent de
