Banca Naţională a României se aşteaptă să scadă consumul populaţiei, deci şi importurile, să se reducă numărul creditelor noi, să scadă lichidităţile de pe piaţă, astfel încât inflaţia să nu mai crească.Majorarea dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) de la 7,5 la 8% generează efecte în cascadă în întreaga economie. Creşterea dobânzii de referinţă cu numai 0,5% poate face ca activitatea economică din mai multe domenii să sufere schimbări majore, iar inflaţia să-şi amelioreze creşterea. Gândirea BNR în termeni simpli ar fi următoarea: dacă a crescut dobânda de referinţă, atunci băncile comerciale (care va trebui să se raporteze la această nouă dobândă) vor majora, în proporţie mai mare sau mai mică, dobânzile la creditele către populaţie, dar şi la depozite. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, marjează pe faptul că la dobânzi mai mari românii nu se vor mai împrumuta de la bănci, pentru că oricum vor plăti mai mult la ratele deja existente pentru creditele contractate anterior. Cei care au acum credite vor plăti mai mult către bănci, iar cei care vor să se împrumute vor avea parte de dobânzi mai mari decât cele actuale. De regulă, băncile comerciale nu majorează dobânzile la credite cu cât creşte BNR dobânda de referinţă, ci cu un procent mai mic din cauza mediului concurenţial din domeniul bancar. Capitalurile speculative cresc puterea leului Unităţile bancare ar putea majora şi dobânzile la depozite. În acest caz, BNR se aşteaptă ca mai multe capitaluri străine să ajungă în băncile comerciale din România, atrase de o dobândă mult mai mare decât în statele UE. Odată ce milioane de euro intră în ţară pentru a specula pe piaţa bancară, atunci BNR anticipează că moneda naţională se va întări, pe termen scurt. Probleme vor apărea atunci când capitalurile speculative vor fi retrase de pe piaţa bancară românească, iar leul se va deprecia din n