Vameşii de la Albiţa trimişi în judecată de procurorii anticorupţie se fereau, în unele situaţii, să ceară explicit mită şi alegeau locuri slab luminate în care să primească banii, iar în alte cazuri acţionau fără nicio reţinere, negociau şi chiar le dădeau rest celor lăsaţi să treacă graniţa.
Informaţiile sunt prezentate în rechizitoriul prin care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi a trimis în judecată 22 de lucrători şi controlori vamali de la Biroul Vamal Albiţa.
Iniţial, pentru adunarea probelor au fost folosiţi doi investigatori români sub acoperire, a căror activitate a fost însă "percepută ca fiind suspectă" atât de către vameşii români, cât şi de către cei moldoveni. În aceste condiţii, DNA şi Centrul Naţional Anticorupţie al Republicii Moldova au alcătuit o echipă comună de anchetă, fiind trimis pe teren un investigator sub acoperire moldovean.
Acesta a pretins că desfăşoară activităţi de coletărie pentru societăţi din Republica Moldova, pe traseul Chişinău - Braşov (de unde erau preluate colete de la un autocar al firmei Atlassib, care venea din Italia) şi retur, şi a tranzitat astfel frontiera în perioada 2.07-22.10.2013 la volanul unei autoutilitare, prin punctele vamale Albiţa (România) şi Leuşeni (Moldova), se precizează în rechizitoriu.
Potrivit procurorilor anticorupţie, activitatea investigatorului moldovean "a relevat, pe de o parte, că de regulă, urmare probabil a acţiunii DNA din 2011 (ce i-a vizat exclusiv pe poliţiştii de frontieră), lucrătorii vamali din Vama Albiţa s-au manifestat cu prudenţă în a-i pretinde în mod explicit sume de bani cu titlu de mită, adoptând un comportament disimulat pentru a-şi exprima pretenţiile băneşti: gestică, mimică, folosirea de expresii cu subînţeles, notarea sumelor de bani solicitate pe coli de hârtie, stingerea luminii în momentul remiterii banilor, solicitări de descărcare a
