În utlimii 20 de ani am consumat aproape 400 miliarde metri cubi de gaze. Din fericire, consumul s-a redus în ultimii ani, astfel încât rezervele dovedite ne mai „țin în viață“ încă un deceniu

Prima exploatație de gaze naturale din România a apărut în 1909 din întâmplare. O sondă fora, la Sărmășel, în căutare de săruri de potasiu, la o adâncime de peste 300 de metri, dar nu a găsit săruri, ci au izbucnit libere gazele naturale. La mai bine de 100 de ani, România încă are rezerve de gaze tradiționale pentru câțiva ani, într-o perioadă în care goana după resurse a devenit acerbă.

Gazele au fost descoperite în Tansilvania, care la vremea respectivă nu era parte a României, drept pentru care, în 1915, a fost înființată Societaeta Maghiară de Gaz Metan (UEG) și care, mai târziu, a ajuns să aibă drept acționar majoritar Deutsche Bank. După întregirea Țării Românești, adică după Primul Război Mondial, se intră într-un proces complicat de preluare a acțiunilor UEG, care se încheie abia în 1927, când societatea SONAMETAN, înființată special în acest scop, răscumpără toate părțile sociale ale firmei deținute majoritar de germani și maghiari. Abia în 1991 apare denumirea de Romgaz, compania care a continuat SONAMETAN.

Romgaz este, în prezent, numele care se confundă cu exploatarea de gaze naturale din țara noastră, fiind, de altfel, principalul producător de profil de la noi. Gazele produse de Romgaz acoperă mai mult de jumătate din consumul anual al țării, compania fiind și cel mai important deținător de drepturi de exploatare. Și nu numai la noi; Romgaz este cotitular de drepturi și obligații, din 2008, în trei perimetre de exploatare din Slovacia și două din Polonia.

Consumatorii industriali domină piața

Consumul de gaze naturale din țara noastră se menține relativ constant, cu ușoare scăderi anuale. Anul trecut