După câteva ore de negocieri, autorităţile române au reuşit să-i convingă pe reprezentanţii FMI să accepte o prognoză de creştere economică practic la jumătate faţă de cea pe care este fundamentat actualul buget de stat. Astfel, experţii FMI vor accepta o creştere economică mai mare de 1% pentru acest an, în ciuda producţiei agricole slabe şi a încetinirii economice din zona euro, iar PIB-ul nominal estimat va scădea uşor faţă de actuala prognoză, de la 607,5 la 607,3 miliarde lei, pe un deflator în creştere de la 3,3 la 4% din PIB, conform Mediafax.
"Un deflator mai mare va presupune şi o inflaţie mai mare la final de an faţă de prognoza actuală a BNR, de 3,2%. Oricum, BNR a dat un semnal că prognoza nu a încorporat anumite evoluţii care se vor resimţi în inflaţie", au explicat pentru Mediafax surse apropiate negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional.
La finalul negocierilor de la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a evitat să spună dacă Guvernul îşi mai menţine pentru acest an ţinta de creştere economică de 1,5% din PIB, menţionând doar că prognoza de deficit bugetar nu va fi modificată.
În primul trimestru, PIB a scăzut cu 0,1% faţă de ultimele trei luni din 2012, însă a avansat cu 0,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
În condiţiile în care autorităţile au negociat încă de la evaluarea precedentă creşterea deficitului bugetar de la 1,9% din PIB la 2,2% din PIB, rectificarea bugetară nu va presupune ajustări în jos, ci doar redistribuiri între ordonatorii de credite.
Potrivit surselor citate, experţii FMI sunt confortabili cu o alocare mai mare spre Fondul de rezervă al Guvernului, care a în anii anteriori a reprezentat o sursă de acoperire a arieratelor.
Draftul scrisorii de intenţie va fi redactat în următoarele două zile, iar la finele săptămânii vor fi negociate ultimele puncte