Publicitate Accesul la mijloacele de investigaţie moderne şi nivelul ridicat de educaţie medicală a populaţiei au condus la creşterea numărului de cazuri de boală varicoasă diagnosticate, prevalenţa raportată fiind între 10 şi 50% (Woodsite şi colab., 2003). Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deşi de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze. Concepţiile patogenice clasice (Malan, Giabbani, 1964) pot fi grupate în trei teorii esenţiale: parietală, valvulară şi anastomotică. La ora actuală, sub raport fiziopatologic, este unanim recunoscut rolul insuficienţei valvulare, al dilatării venelor şi al creşterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial (Kim şi colab., 2005; Jeanneret şi colab., 2007; Kurihara şi colab., 2007). Aceste modificări, ce caracterizează instalarea şi evoluţia bolii varicoase, au însă un substrat patogenic mult mai profund, încă neelucidat.(…)
Publicitate Accesul la mijloacele de investigaţie moderne şi nivelul ridicat de educaţie medicală a populaţiei au condus la creşterea numărului de cazuri de boală varicoasă diagnosticate, prevalenţa raportată fiind între 10 şi 50% (Woodsite şi colab., 2003). Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deşi de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze. Concepţiile patogenice clasice (Malan, Giabbani, 1964) pot fi grupate în trei teorii esenţiale: parietală, valvulară şi anastomotică. La ora actuală, sub raport fiziopatologic, este unanim recunoscut rolul insuficienţei valvulare, al dilatării venelor şi al creşterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial (Kim şi colab., 2005; Jeanneret şi colab., 2007; Kurihara şi colab., 2007). Aceste modificări, ce caracterizează instalarea şi evoluţia bolii varicoase, au însă un substrat patogenic mult mai profund, încă neelucidat.(…)