Ruinele turnului medieval din curtea interioară a Muzeului Banatului sunt ale castelului în care a locuit Iancu de Hunedoara. Simple săpături de rutină într-un muzeu timişorean s-au transformat într-o descoperire arheologică de proporţii.
Un vârf de săgeată, rămăşiţele unor vase din ceramică şi mai multe ghiulele din piatră, acesta este un inventar al celor mai recente descoperiri făcute de arheologii timişoreni în curtea Muzeului Banatului. Obiectele sunt însă primele dintr-un inventar care poate fi numeros. Acestea au fost găsite la mai puţin de un metru sub pământul din curtea muzeului, acolo unde a stat liniştit, timp de secole, un întreg castel. Încăperile sale s-au transformat în urme reci, din piatră, jumătăţi de ziduri şi bucăţi de tencuială. Pe podelele sale a păşit însă, cu 500 de ani în urmă, Iancu de Hunedoara.
Pe atunci comite al regiunii, Iancu locuia în castelul medieval împreună cu familia sa şi cu servitorii, iar oraşul se întindea în apropiere de turn, peste unul din braţele râului Timiş. După cum spun istoricii, în acele vremuri, Timişoara semăna cu o insulă aşezată în mijlocul unei mlaştini şi încercuită de braţe de apă.
Bani din alt mileniu
Una dintre monedele descoperite în ruinele castelului este un dinar de argint datat în secolul al 16-lea şi emis de Vladislav al II-lea, regele Ungariei. Cea de-a doua monedă este însă deteriorată şi nu a putut fi încă datată. Ruinele găsite în mijlocul Timişoarei nu sunt primele ziduri construite în acel spaţiu. La începutul anilor 1300, regele Carol Robert de Anjou şi-a construit acolo o reşedinţă regală. Peste aproape 150 de ani, un cutremur puternic afectează însă grav castelul. Este rândul lui Iancu de Hunedoara să se mute în Timişoara şi să refacă zidurile construcţiei.
Castelul din gravură
Istoricii spun că există foarte puţine reprezentări ale felului în care a arăta
