La numai câteva zile de la declaraţia-şoc a premierului francez, François Fillon, care mărturisea că statul este în faliment, liderul de la Elysée, Nicolas Sarkozy, a prezentat primul proiect de buget din mandatul său, care, în loc să ofere soluţii concrete pentru gaura neagră în care se află economia Hexagonului, mai degrabă stârneşte noi îngrijorări atât în rândurile opoziţiei de la Paris, cât şi în cele ale autorităţilor de la Bruxelles.
E drept, preşedintele francez se află într-o poziţie destul de ingrată fiind conştient, pe de o parte, de problemele financiare ale statului, dar, pe de altă parte, fiind urmărit de promisiunile electorale cărora ar trebui să le acorde prioritate.
Avertizat a fost şi de observatorii europeni, care au explicat că cea de-a doua economie ca mărime în Zona euro se regăseşte într-o situaţie critică cauzată de un deficit public în ascensiune, o lentă creştere economică şi cheltuielile publice cele mai mari din Europa în raport cu Produsul Intern Brut (PIB), comentează „The Guardian”.
Cu toate acestea, proiectul de buget făcut public miercuri nu este deloc rigid cum şi-ar fi dorit partenerii din UE. Guvernul Fillon contează pe o creştere economică între 2 şi 2,5%, considerată însă prea optimistă de unii economişti.
Executivul de la Paris ţinteşte, de altfel, un deficit public de 2,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2008 (cu un procent mai puţin decât în 2007) şi o datorie publică echivalentă cu 64,0% din PIB (faţă de 64,2% în acest an). Preşedintele Sarkozy speră însă să impulsioneze creşterea printr-un pachet de reduceri de impozite şi de stimulente financiare pentru angajatori pentru a încuraja munca suplimentară.
El a exclus orice plan de austeritate, dar a promis că va ţine sub control cheltuielile publice. În această serie de măsuri, cea mai importantă este „tăierea” a 22.900 de posturi din administra
