Uneori sau de multe ori te afli în următoarea situaţie: urmează să faci lucruri practice, poate pentru prima dată, şi trebuie să cumperi piese sau componente ori chiar aparate. Te duci la magazinul respectiv şi, poate, nu ştii exact cum se numesc piesele acelea, componentele ori chiar aparatul, dar ştii pentru ce îţi trebuie.
Uneori sau de multe ori te afli în următoarea situaţie: urmează să faci lucruri practice, poate pentru prima dată, şi trebuie să cumperi piese sau componente ori chiar aparate. Te duci la magazinul respectiv şi, poate, nu ştii exact cum se numesc piesele acelea, componentele ori chiar aparatul, dar ştii pentru ce îţi trebuie. Nu ştii limbajul de specialitate pe care să îl foloseşti astfel încît comunicarea să fie efectivă şi eficientă. Adică, să obţii chiar ce îţi trebuie. În situaţiile acestea, e clar, resimţi un handicap, o lipsă, şi te exprimi cît poţi tu de precis. Uneori, te faci de rîs: faci atîtea precizări încît cel/cea care vinde sau te “consiliază” poate rămîne blocat/ă.
Dar ce ziceţi de situaţia inversă: ştii exact cum se numeşte chestia şi te exprimi în limbajul de specialitate. Dar rezultatul e…
Intru în magazin, caut cu privirea pe cineva, văd doi tineri, el şi ea, cu ecusoane, stau de vorbă. Mă îndrept spre ei:
Bine-aţi venit la Flanco! (zice el, cu voce metalică şi privire sticlă) Bine v-am găsit! (zic eu..ce era să fac…) …. Bună ziua, zic, aveţi telefon “cordless”.….ăăăă… Adică telefon fără fir, zic.Păi, cu fir avem. Nu, zic, eu vreau fără fir. …ăăă, adică de-ăla cu pui. Nu ştiu ce înseamnă “cu pui”. Nu vreţi să îmi arătaţi. (Mergem împreună spre un raft şi îmi arată două modele de telefon fix, cu fir. Cam amărîte.) Păi, astea sunt cu fir şi v-am zis că eu vreau fără fir.Adică vreţi cu pui, că noi aşa le spunem. (Mă predau) Da, vroiam cu pui. Aţi avut ...cu pui?A, da, am avut cîteva, da’ s-au dat.
