Bilciul de la Corabia era, pina nu de mult, o ocazie de intilnire a celor mai vestiti mesteri populari. Lipsa banilor a facut ca rindurile acestora sa se subtieze, iar marfa sa fie valorificata dupa regula trocului. Oamenii isi cumpara ulcelele la schimb cu produse agricole - un ghiveci de flori pentru patru plinuri cu boabe de porumb, patru strachini pentru o galeata de griu. Usor, usor, locul obiectelor faurite manual de mesteri, care au invatat arta din tata in fiu, este luat de produse fabricate din materiale care au inlocuit lemnul si lutul, pentru ca sint mai ieftine si mai durabile. Daca in anii trecuti bilciul tinea aproape o saptamina, acum comerciantii au fost goniti de ploaie si de faptul ca lumea nu a avut bani sa le cumpere marfa, chiar daca au lasat din pret cit de mult au putut. Orasul Corabia, din judetul Olt, este, in fiecare an, pe 14 octombrie, gazda bilciului prilejuit de sarbatoarea Sfintei Paraschiva. Sarbatoarea aduna mesteri populari din toate colturile Olteniei, care incep sa vina cu patru, cinci zile inainte de sarbatoare, dar si cumparatori sau numai curiosi din toate comunele invecinate sau chiar din Caracal. Principala atractie a bilciului o reprezinta creatiile mesterilor olari din Vadastra, si nu numai, ale caror lucrari sint cunoscute chiar si peste hotare si al caror mestesug are radacini in istoria milenara a acestor locuri. Si cum un bilci nu trebuie sa se dezminta, nici de data aceasta nu au lipsit celebrele tiribombe, alvita si jucariile sau gornitele, dupa cum nu au lipsit micii si berea, dar nici vinzatorii de haine turcesti si chinezesti. Vase de lut vindute pe griu si porumb Vremea nefavorabila de anul acesta a facut ca bilciul sa nu aiba succesul din alti ani si a grabit plecarea comerciantilor dupa doar doua zile. Totusi cei care au ramas ceva mai mult au fost mesterii populari care au asteptat sosirea cumparatorilor pina in