Băncile elene au prezentat Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Centrale Europene (BCE) mai multe propuneri de îmbunătăţire a lichidităţii pentru a-şi reduce dependenţa de fondurile de la BCE, printre care şi vânzarea unor operaţiuni profitabile din Europa de Sud-Est.
Propunerile includ concedieri, reducerea creditării, vânzarea de active neesenţiale, precum hoteluri, dar şi a unor reţele bancare din sud-estul Europei, potrivit unor bancheri eleni, citaţi de cotidianul Financial Times.
Planul, aflat în fază preliminară, a fost transmis băncii centrale a Greciei şi experţilor Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi BCE.
Băncile au diminuat deja substanţial creditarea pentru a compensa declinul constant al depozitelor.
Populaţia din Grecia a retras din bănci peste 40 de miliarde de euro anul trecut, echivalentul a aproximativ 14% din depozitele totale aflate în instituţiile de credit din ţară. Retragerile s-au adăugat problemelor de finanţare şi au crescut dependenţa instituţiilor de credit de împrumuturi de la BCE.
"Eroziunea depozitelor continuă într-un ritm de trei miliarde de euro pe lună, evidenţiind temerile privind situaţia economică a ţării", a afirmat o sursă bancară.
În pofida crizei, patru mari bănci elene au obţinut patru miliarde de euro de pe pieţele financiare şi din vânzarea unor active, reuşind astfel să reziste presiunilor guvernului pentru fuziuni care să conducă la grupuri financiare mai puternice.
În România sunt prezente mai multe bănci elene, între care EFG Eurobank, prin intermediul Bancpost şi National Bank of Greece, prin Banca Românească, respectiv Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATEbank sub brand propriu.
Grecii vând active ca să reducă datoriile
Autorităţile de la Atena speră să strângă 35 mld. euro în următorii patru ani
