Prin amendamentele propuse la ordonanţa CNSAS, cele două servicii admit, practic, faptul că sunt încă înţesate cu generali de dinainte de 1989, cu funcţii de conducere. Sursa: Agerpres
După ce au fluturat în CSAT un program de „curăţare“ a structurilor informative de ofiţeri din fosta Securitate, Serviciul de Informaţii Externe (SIE) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) încearcă să obţină în parlament scutirea şefilor din eşalonul doi de la verificările CNSAS.
Reprezentanţii celor două servicii au trimis Comisiei juridice din Senat mai multe amendamente la ordonanţa CNSAS, opunându- se ferm verificărilor în rândul generalilor rămaşi în umbră, dar care conduc structuri teritoriale sau centrale. Relicvele fostei Securităţi sunt protejate cu argumentul „caracterului strict secret“ al activităţii lor şi al organigramei SIE şi a STS.
Excepţii de la verificări cere şi PSD pentru preoţi, avocaţi, notari, dar mai ales pentru foştii primsecretari ai PCR, poziţie în care l-a prins Revoluţia şi pe Ion Iliescu.
Potrivit senatorului PNL Norica Nicolai, preşedintele Comisiei juridice, votul pe amendamente ar urma să fie dat săptămâna viitoare.
Foştii securişti îşi apără funcţiile
În documentele trimise Senatului, atât SIE, cât şi STS arată clar că nu doresc să trimită la CNSAS lista ofiţerilor cu atribuţii în conducere, cum prevede ordonanţa. Mai mult, directorul STS, Marcel Opriş, admite că nimeni din acest serviciu nu şi-a depus declaraţia pe propria răspundere privind colaborarea sau necolaborarea cu Securitatea şi nici nu doreşte să o facă. „A obliga un număr însemnat de cadre militare să se incrimineze, cu consecinţa suportării oprobriului public pentru vina de a fi «lucrat» sau «colaborat» cu Securitatea, este o măsură mai degrabă specifică unei societăţi totalitare. Etichetarea după 20 de