Singura pădure de pe malul românesc al Mării Negre a intrat, cu ajutorul autorităţilor, pe mâna unor afacerişti controversaţi. Expertul cadastral care a înlesnit această şmecherie imobiliară nu se consideră vinovat. Vinovat este computerul care ar fi transformat pădurea în curţi construcţii. Cu toate că neregulile sunt strigătoare la cer, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu a făcut până acum nici un control.
Pădurea Comorova, un experiment silvic conceput între 1890 şi 1910, se întinde de la Olimp până aproape de Mangalia. Între 1967 şi 1968, o parte din ea a fost tăiată pentru a se construi staţiunile Olimp, Neptun şi Jupiter. În 1971 a fost scoasă din fondul forestier naţional şi trecută în administrarea Gospodăriei de Partid, devenind pădure de interes republican. După 1989, Gospodăria de Partid s-a transformat în Olimpus SA. Pe măsură ce dezvoltarea imobiliară a atins şi litoralul, pădurea Comorova a devenit o ţintă a pieţei imobiliare. Cine nu şi-ar dori o vilă într-o pădure la 100 de metri de malul mării?
În 1998, printr-o hotărâre de Guvern, în care era precizat clar că terenul era împădurit, fără construcţii, 519 hectare din Comorova au trecut din administrarea Olimpus SA în cea a Consiliului Local al Primăriei Mangalia pentru înfiinţarea unui parc municipal. Acesta a fost începutul unor combinaţii menite să ducă la dispariţia acestei păduri unicat în România. În 2000, printr-o altă hotărâre de Guvern, pădurea a fost trecută în proprietatea publică a Primăriei Mangalia. Explicaţia nu poate fi decât că prin şedinţele publice ale Consiliului Local orice acţiune în pădure trebuia dezbătută public.
Din momentul în care a trecut în administrarea Primăriei, pericolul publicităţii a dispărut şi, la nici două săptămâni de la publicarea în noiembrie 2000 în Monitorul Oficial a celei de-a doua
