Arhivele universale reţin însă înfruntări care au durat mai mult şi care aparţin celor mai diverse sporturi

Ce imagine au oferit finaliştii de la Melbourne în timpul festivităţii de premiere de duminică! Un tablou al efortului pictat pe chipuri, două trupuri cerînd dreptul la odihnă. În timp ce se ţineau discursurile oficialilor şi sponsorilor, Nole şi Rafa aproape că nu mai rezistau, erau gata să pice din picioare. Cineva a observat însă, li s-au adus două scaune şi sticle de apă, evitîndu-se astfel un posibil moment dramatic. Aceasta e consecinţa, cauza stă în meciul extrem de lung şi de intens pe care l-au disputat cei doi. Timp de 5 ore şi 53 de minute, în cea mai lungă finală de Mare Şlem a istoriei, sîrbul şi spaniolul au alergat, au lovit, iar au alergat, s-au odihnit doar cîte un minut, apoi au luat-o de la capăt. Un record.

Totuşi, asemenea evenimente sînt rare pe tărîmul sportului. În primul rînd, pentru că multe discipline se desfăşoară pe o durată determinată de timp, manşe, reprize, runde. În doar cîteva mai sînt posibile confruntări longevive. În tenis, spre exemplu, cel mai lung meci nu e cel pomenit mai sus, ci disputa de la Wimbledon 2010, dintre John Isner şi Nicolas Mahut. A durat 11 ore şi 5 minute şi s-a întins pe durata a trei zile. A înglobat alte numeroase recorduri (număr de game-uri, de aşi etc) şi rămîne reperul încă necontestat în domeniu. În trecut însă, asemenea înfruntări longevive erau mai dese. Sportul actual, condiţionat de transmisiile televizate, nu mai are timp de pierdut. Aşa că finala de la Melbourne e o excepţie.

Baschet - 3 ore şi 46 de minute

Au plictisit şi spectatorii

Cel mai lung meci din istoria NBA s-a terminat, în mod surprinzător, cu scorul de 75-73. Se întîmpla în 1951, cînd Indianapolis Olympians au jucat cu cei de la Rochester Royals. Au fost şase reprize de p