Casa şi parcul dendrologic unde Aristide Caradja a pus bazele celei mai importante colecţii ştiinţifice de fluturi din ţară datează din 1890. Documentarea şi materialul de cercetare a fost donat în 1944 Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa" din Bucureşti. Astăzi, prin acoperişul găurit, ploaia a început să erodeze tavanele, ferestrele sunt sparte, iar duşumelele putrezesc. După preluarea de către comunişti, în conacul Caradja a funcţionat Primăria, Poliţia, Casa de Naşteri, Biblioteca, Poşta, iar clădirea era cât de cât îngrijită. După 1989, a început dezastrul, mai ales după ce în beciul de sub clădire a funcţionat o cârciumă, după cum spun localnicii.

Citeşte şi:Conacul de la Tupilaţi, ţinta hoţilor din sat Moştenitorii, dezbinaţi de averea primită Conacul şi parcul dendrologic au fost retrocedate în 2001 celor trei moştenitori din Germania, care nu au ajuns la un compromis. „Moştenitorii, fraţi fiind, nu se înţeleg între ei şi nu au reuşit să cadă de acord ce să facă cu această avere", a declarat Constantin Matasă, primarul comunei Grumăzeşti. În sat mai trăiesc încă persoane care-şi amintesc de colecţia de fluturi de la conac. „Când am văzut colecţia de fluturi a savantului Aristide Caradja, eram prea mică să înţeleg ce reprezintă. Îmi amintesc cum trăgea sertăraşele şi ne arăta fluturii", ne-a spus Sofia Resmeriţă, fostă învăţătoare, de 87 de ani. Maria Luca are acum 82 de ani şi a fost fată în casa familiei Caradja, după război, când la conac locuia Ionel Caradja. Ea spune că a văzut cu ochii săi cum militarii ruşi, care şi-au organizat spital în salonul conacului, au cărat cu sacul cărţile de colecţie. „Aveam 20 de ani când am fost angajată la conac. Când conaşul Ionel Caradja a plecat, în 1949, l-a lăsat să aibă grijă de tot conacul pe Costică Arnăutu, din Săcăluşeşti, finul lui de cununie. Atunci a început să se care t