Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu a explicat intr-un excelent interviu in ziarul Gandul mecanismul imprumutului de la FMI.
Practic, cele 19 miliarde de euro se vor duce in proportie de doua treimi ca rezerva la BNR. FMI are sume suplimentare si pentru ca UE si-a suplimentat recent contributia la fond cu 75 de miliarde de euro, tocmai pentru ca FMI sa sprijine stabilizarea unor economii din afara zonei euro. In acelasi timp, BNR va reduce rezervele minime obligatorii pentru a ajuta bancile (detinute in proportie de 90% de banci cu sediul in zona euro) sa reia creditarea economiei.
Cu un curs de schimb stabil si cu o scadere a preturilor internationale, BNR va reusi sa tina inflatia la sub 3,50% (tinta BNR de inflatie pe 2009). Scaderea dobanzilor la lei va veni de la sine.
Cu rezerve valutare supmlimentare, BNR va reusi sa mentina stabil cursul (care este in jurul valorii de 4,30 lei / euro inca de la jumatatea lui ianuarie, in ciuda tuturor evenimentelor internationale: de ex. dolarul a scazut in ultima luna de la 1,25 dolari / euro la 1,35; lira sterlina de la 1,12 euro / lira la 1,06; leul nu).
Pe termen mediu, obiectivul Romaniei este sa adere la euro. La fel si obiectivul altor tari din regiune (in frunte cu tarile Baltice, Bulgaria sau Polonia) sau a altor tari din si din afara UE (precum Danemarca sau Islanda).
Cu un curs stabil in ultimele 2 luni (dupa fluctuatii extreme), un curs care avantajeaza competitivitatea economica si care a ajustat la o valoare sustenabila atat salariile cat si activele; cu 19 miliarde de euro de la FMI, cu o inflatie sub control, cred ca exista toate elementele pentru a intra in zona euro odata ce criza a luat sfarsit si echilibrul bugetar va fi mai usor de controlat. Iar daca Romania va adera la zona euro, nivelul actual al cursului de schimb pare cel mai nimerit.
