Ieri, FMI a publicat 3 rapoarte despre Romania. La o primă impresie, aş fi fost mai atent în publicarea unora dintre estimări. Aş fi inclus în analize câteva riscuri metodologice de estimare a indicatorilor macro şi aş fi evidenţiat un minimum de precauţii cu privire la interpretarea rezultatelor obţinute. Aşa cum se procedează în literatura ştiinţifică de specialitate.

Aproape toată presa românească s-a grăbit să titreze cu litere de şchioapă că FMI estimează o cădere a economiei româneşti de 5% pe PIB real dar şi o posibilă depreciere a leului până la 5,4 Ron/ euro. Au mai apărut în presă 5 riscuri pe care Fondul Monetar Internaţional le vede potenţial concretizate – în anumite condiţii – în România anului 2013. Le puteti citi la http://www.imf.org/external/country/ROU/index.htm.

Din dorinţa de a fi primele pe breaking news, de la agenţiile de ştiri până la ziare specializate au preluat simulările fără a spune că sunt scenarii la limită, cu probabilitate de concretizare foarte mică. Nu am văzut niciunde explicaţia că estimările sumbre de mai sus nu reprezintă de fapt scenariul de bază ci parte a unei Risk Assessment Matrix, unde experţii FMI fac aprecieri intuitive, subiective cu privire la eventualele efecte negative ce ar putea apărea în economia românească prin concretizarea unei furtuni perfecte. Adică o aglomerare de riscuri.

Sincer, mă aşteptam la mai mult de la media specializată pe economic. Astfel de bombe nu au niciun efect pozitiv, nici la nivelul comportamentului decidenţilor de politici şi nici la nivel macroeconomic. Mai degrabă pot reprezenta o piesă dintr-un puzzle perfect de creştere a neîncrederii în economia românească, prin ceea ce în macroeconomie se numeşte profetia care se autoîndeplineşte. Sunt curios să aflu aici reacţia oficialilor băncii centrale la estimările pe curs, chiar şi ca parte a unei matrici de risc. Es