România nu pune mare preţ pe serviciile pe care le-ar putea valorifica din ecosistemele pe care le are, arată ultimul studiu privind biodiversitatea, realizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Cercetarea arată că România are multe oportunităţi turistice şi de agrement neexplorate, care ar putea fi dezvoltate pentru a creşte veniturile din ariile protejate. Turiştii care vizitează ariile protejate ar putea contribui cu 42 de milioane de euro mai mult decât li se percepe în prezent.
Din silvicultură s-ar putea obţine 2,8 milioane de euro în următorii 25 de ani, însă, în prezent, nu se captează potenţialul complet al produselor forestiere nelemnoase.
Studiul a analizat siturile Parcul Natural Apuseni, Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Vânători-Neamţ şi Parcul Natural Munţii Maramureşului.
România nu pune mare preţ pe serviciile pe care le-ar putea valorifica din ecosistemele pe care le are, arată ultimul studiu privind biodiversitatea, realizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Cercetarea arată că România are multe oportunităţi turistice şi de agrement neexplorate, care ar putea fi dezvoltate pentru a creşte veniturile din ariile protejate. Turiştii care vizitează ariile protejate ar putea contribui cu 42 de milioane de euro mai mult decât li se percepe în prezent.
Din silvicultură s-ar putea obţine 2,8 milioane de euro în următorii 25 de ani, însă, în prezent, nu se captează potenţialul complet al produselor forestiere nelemnoase.
Studiul a analizat siturile Parcul Natural Apuseni, Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Vânători-Neamţ şi Parcul Natural Munţii Maramureşului.