Parlamentul estonian a aprobat o lege care impune separarea transportului de gaze naturale de furnizarea "aurului albastru", astfel încât statul baltic să îşi reducă dependenţa de gigantul rus Gazprom.
Votul a fost 52-28 în favoarea legii, care poate forţa compania AS Eesti Gaas să îşi vândă unitatea de transport până în 2015, în caz contrar riscând o amendă sau chiar naţionalizarea, scrie Bloomberg. Cel mai mare acţionar al Eesti Gaas este Gazprom, cu 37%, în vreme ce E.ON AG din Germania deţine 33,7%. Un alt pachet, de 17,7%, este deţinut de Fortum Oyj, din Finlanda, în vreme ce Itera Latvija deţine 10% din titluri. Eesti Gaas a cerut preşedintelui ţării să respingă legea ca fiind neconstituţională.
Ameninţarea europeană
Acţiunea vine în contextul Pachetului III Energie, dezvoltat la nivelul Uniunii Europene, care cere separarea transportatorilor de electricitate şi gaze naturale de unităţile de producţie şi distribuţie. Presa a scris că Estonia doreşte ca Elering, operatorul sistemului de transport al electricităţii din ţară, să cumpere transmisia de gaze.
Comisarul European pentru energie, Guenther Oettinger, a trimis luna trecută o scrisoare ministrului estonian al Economiei, Juhan Parts, în care îşi declară sprijinul pentru acţiunea Estoniei. Tot el avertizează însă că investitorii trebuie să primească un preţ corect pentru reţeaua de transmisie. Consiliul Concurenţei din acest stat a evaluat conductele la 120 de milioane de euro, însă acţionarii spun că aceasta valorează "semnificativ" mai mult.
În Lituania, compania de gaze Lietuvos Dujos AB a agreat luna trecută separarea sistemului de transport al gazelor de operaţiunile de vânzări, ca parte a programului UE de creştere a competiţiei. Gazprom, care este acţionar şi la aceasta, a ameninţat Guvernul lituanian cu un proces la instanţele internaţionale.
Statele baltice î
