Consideră că Sacrul este o parte structurală a noastră, în vreme ce profanul nu are consistenţă reală, dovadă fiind faptul că nu trece dincolo de moarte.
Mitruţ Popoiu este un personaj cu care ai ce să discuţi. Este tânăr doctorand în teologie (Universitatea Bucureşti), bursier în 2008-2009 la Philipps Universitat, Marburg, şi între 2009-2010, la Eberhard-Karls Universitat, Tubingen. Are şi aptitudini muzicale, el fiind şi membru în mai multe coruri cu care a susţinut numeroase turnee şi concerte în câteva ţări occidentale, printre care Franţa, S.U.A., Italia.
A publicat articole ştiinţifice (cu tematică etnoculturală sau teologică), precum şi poezii în revistele „Dunărea de Jos" şi „Porto Franco" - Galaţi, Analele Universităţii Dunărea de Jos, Ziarul Lumina, Observator cultural şi „Idei în Dialog" - Bucureşti.
Interesul său pentru domeniul istoriei religiilor se manifestă de prin 1996 când îşi cumpăra cărţi din toţi banii de alocaţie. Pe vremea aceea era la Seminarul teologic şi a descoperit Istoria credinţelor şi ideilor religioase de Mircea Eliade. Tot atunci i s-a trezit şi pasiunea pentru a descoperi culturi şi civilizaţii noi. Este un tânăr care apreciază toleranţa (dar nu cea prostească) şi are un deosebit spirit de echipă.
Redobândirea Paradisului
În privinţa întrebării dacă nu cumva specia umană e predispusă la agresiune şi comportament violent, Mitruţ consideră că specia umană este, dimpotrivă, predispusă la a (re)dobândi Paradisul şi că agresiunea este învăţată de la cei din jur. El mai numeşte comportamentul violent "o ieşire din fire", aşa cum se zice în popor şi nu o constantă definitorie pentru umanitate.
Mitruţ mai crede că specia umană s-ar putea schimba în bine , numai că noi suntem fiinţe specific-raţionale şi nu ne schimbăm "în bloc".
Apocalipsa înseamnă Revelaţie
Mitruţ este convins de sfârşitul is
