Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) plăteşte pentru greşelile din trecut, iar facturile nu sunt deloc mici. O lucrare întârziată costă statul peste 40 de milioane de euro în plus.
Pe de alta parte, procesul pentru un contract reziliat abia a început să scoată din buget câteva sute de mii de euro. Dacă pierde în instanţă, CNADNR ar putea fi nevoită să plătească despăgubiri de zeci de milioane de euro.
Spre exemplu, Tronsonul Deva-Orăştie, din coridorul IV Pan European, trebuia să fie gata la finalul anului trecut, fiind un proiect pe fonduri ISPA. Întreaga lucrare urma să coste 177 de milioane de euro: 75% bani europeni, 25% statul român. Din cei 32 de kilometri, în decembrie au fost inauguraţi doar 17, din cauza numeroaselor alunecări de teren care au distrus parte din construcţie.
Acordul ISPA a expirat, aşa că tot ce se construieşte anul acesta va fi plătit exclusiv de la bugetul statului. Din bugetul european s-au
economisit 22 de milioane de euro, iar Guvernul României va plăti 41,7 milioane de euro în plus, pentru că şi valoarea totală a lucrării a crescut pe timpul construcţiei.
CNADNR a încheiat şase contracte adiţionale, iar preţul final al lucrărilor a crescut cu aproape 20 de milioane de euro.
Compania de Drumuri este acum în pericol să piardă şi mai mulţi bani. Firma franceză Colas care ar fi trebuit să construiască un tronson din
autostrada Bucureşti-Constanţa a dat statul român în judecată. Pentru apărarea în acest process, CNADNR a cheltuit numai în ultimele luni peste 300.000 de euro. Dacă pierde, va trebui să plătească mult mai mult. Colas cere despăgubiri de 60 de milioane de euro.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) plăteşte pentru greşelile din trecut, iar facturile nu sunt de
