» Aflata la granita cu Occidentul, Oradea le-a cunoscut pe toate. Civilizatia maghiara, tataro-mongola, italiana, turca, habsburgica sau germana si-au lasat urmele in cetatea de pe Cris.
Prima atestare documentara a orasului Oradea dateaza din 1113 cand este mentionat un episcop cu sediul aici, Sixtus Varadienisi. In 1204 aici figureaza manastiri de rit grecesc subordonate unor episcopi proprii. Traditia maghiara i-a atribuit regelui Ungariei, Ladislau I, 1077-1095, intemeierea orasului. Documentele arata ca el a ridicat aici o manastire, iar dupa moartea lui osemintele sale au fost aduse aici si depuse in catedrala din manastirea devenita cetate. Dupa sanctificarea regelui, papalitatea le-a acordat drept de pelerinaj credinciosilor catolici la mormantul regelui, ceea ce a facut ca in jurul manastirii sa se dezvolte mai multe asezari care cu timpul au devenit cartiere ale orasului. In 1241 invazia tataro-mongola a distrus intreaga zona, inclusiv manastirea care devenise si sediul Episcopiei catolice. Distrugerile sunt descrise de canonicul oradean Ruggero di Puglia, originar din Oitalua, care a dat numele celui mai mare cartier din Oradea, Rogerius. El fusese surprins in cetate in timpul atacului si luat prizonier. Inca inainte de 1241 au inceput sa se aseze in jurul cetatii colonisti valoni si italieni care au dat nume specifice unor viitoare cartiere: Venetia este Velenta de azi, Olosig a fost villa Latinorum, adica Cartierul Latinilor, Padua, Bologna.
Civitas Felix
In secolul al XV-lea orasul cunoaste o inflorire deosebita. Este perioada in care umanistii italieni au numit Oradea "Civitas Felix" datorita stralucirii constructiilor sale si a locurilor binecuvantate pe care era asezat. Intre anii 1423-1461 vestitul fizician al Universitatii din Viena Georges Peuerbach si-a inaltat la Oradea observatorul sau astronomic, punand aici meridia
