- Diverse - nr. 183 / 19 Septembrie, 2007 In ultima vreme, asistam neputinciosi la o revitalizare a nationalismului extremist in multe tari europene, inclusiv apropiate geografic de Romania, cum sunt Ungaria sau Bulgaria. Dintre toate acestea, recentele evenimente de la Budapesta, mediatizate intens in presa din Romania si cea internationala _ si nu vom zabovi aici asupra caracterului antisemit, condamnat vehement de intreaga opinie publica _ , unde am asistat la infiintarea "Garzii Ungare" si a organizatiei "Hunnia" ("Ungaria paralela" _ mai putin mediatizata in tara noastra, desi cu acelasi potential extremist) au cel mai semnificativ impact asupra regiunii, prin faptul ca pot, oricand, sa genereze conflicte care sa destabilizeze climatul social regional. Peste toate acestea, ambitiile personale ale unor intelectuali si oameni politici maghiari de aici si de aiurea, inhibate permanent in constiinta tinerilor etnici transilvaneni, nu au nimic de-a face cu speranta unei convietuiri firesti, legate prin valori traditionale si europene, pe care ne-o dorim cu totii, la nivelul uman, comun, al celor pe care istoria ne-a harazit sa traim impreuna. Dintre acestia, se detaseaza un nume drag celor cu porniri revizioniste: Éva Maria Barki. Cunoscuta avocata austriaca are o fixatie, pe cat de naiva si stiintifico-fantastica, pe atat de periculoasa, cand este lansata cu obstinatie intr-un mediu virgin intelectual din punct de vedere al dreptului international, asa cum este, de obicei, cel al tinerilor maghiari adunati la tot felul de tabere de vara, unde, intr-un aer plin de vapori de alcool si fumuri, se ridica voci cunoscatoare, care sa proclame ca singura solutie a maghiarimii ar fi autodeterminarea. Cunostintele in materie ale distinsei doamne a revizionismului maghiar nu sunt de aruncat, de altfel modul in care manipuleaza informatia si o imbraca, cu un discurs nationalis