Familia romaneasca este una din cele mai vechi familii cunoscute ale Europei pe care noi, romanii, o concepem ca nucleu elementar al societatii, intemeiata pe casatoria dintre parteneri de sexe diferite, ca celula de baza a societatii ce uneste pe soti si pe descendentii acestora.

Familia este locul unde se impletesc armonios relatiile biologice cu cele economice si cu relatiile spirituale vizand cresterea si educarea copiilor, ca important element al sistemului de valori al poporului roman.

Aceste functii specifice intemeiate pe valorile stramosesti si pe valorile crestine ortodoxe imprima familiei romanesti caracterul de sacralitate.

Familia romaneasca a aparut si evoluat odata cu societatea si nu se concepe existenta societatii in afara familiei, dar nu evolutia societatii a determinat evolutia familiei, ci invers, evolutia familiei de la familia pe grupe, trecand prin familia pereche si apoi la familia monogama, deci prin cele trei tipuri de familie extraordinare, a fost determinata nevoia societatii de a avea descendenti sanatosi si vigurosi, eliminand casatoriile si relatiile conjugale dintre rude apropiate, relatii considerate incompatibile. Prin introducerea si aplicarea acestor norme in familie, societatea a putut progresa.

Noi, romanii, prin stramosii nostri directi, de care nu ne-am despartiti niciodata, suntem cel mai vechi popor ce fiinteaza in Europa, popor superior in conceptii, puternic ca vointa si actiune, nobil in moravuri incat i s-a atribuit de catre vecini calitati asemanatoare zeilor.

Luminandu-ne cultural-filozofic si moral prin filozofiile orientale ale vremii, care militau pentru crearea echilibrului simtului armoniei sociale prin perfectionarea continua a omului, ca temelii valorice, s-a putut forma la poporul nostru un inalt umanism, necunoscut la alte popoare, vecine sau mai indeparta