Cu circa 11 milioane de euro pentru cele aproape 5.000 de tablouri şi desene licitate în decurs de un an, piaţa de artă din România are o medie de preţ de 5.500 pe lot.

Vârfurile sunt la un milion de lei pe tablou (10 miliarde de lei vechi). Minimele sunt la câteva sute de lei. Majoritatea lucrărilor au preţuri în jur de 4.300 de lei. Pe segmentul 20.000-22.000 de lei, corespondent cu aşa-zisul „subprime" de pe piaţa internaţională, se tranzacţionează destul de puţin. Totuşi, acesta este media pieţei.

Diferenţele de la o casă de licitaţii la alta sunt destul de mari. În joc intră şi galeriile de artă, fiecare cu portofoliul şi clientela specifică, unele reuşind vânzări de top, altele fiind în căutarea unei intermedieri care să le ajute să îşi plătească chiria timp de un an. Liderul de piaţă este casa de licitaţii Artmark. Concentrează 60-70% din ponderea pieţei (aşteptăm datele definitive după începutul anului) şi a reuşit, în ultimul trimestru, vânzări lunare de peste un milion de euro.

Este şi singura instituţie implicată în comerţul de artă perfect transparent, cu istoricul tranzacţiilor publicat permanent pe site şi în cataloage de cotă accesibile publicului larg. Având circa 100-120 de lucrări de artă lunar, media internă de preţ tinde spre 10.000 de euro. Rezultanta nu este uşor de atins, dat fiind că, în strategia de vânzări, majoritare sunt preţurile de sub 1.000 de euro, pentru a atrage clienţi noi. De la lucrări de 1.000 de euro la media de 10.000, diferenţa e făcută de picturile de mare valoare care stabilesc recorduri.

Două desene cu două linii curbe

Pe o piaţă cu valori inegale, curba cererii şi curba ofertei se întâlnesc atunci când distribuţia valorilor poate fi ordonată într-un clopot al lui Gauss. Pe româneşte, reţeta unei licitaţii de artă cu un marketing reuşit este realizată atunci când ai o capodoperă, trei capodoper