Aflat intr-un moment fast al existentei sale, Teatrul „Maria Filotti“ din Braila a incredintat cea mai recenta premiera tinarului regizor Szábo K. István, cu o impresionanta teatrografie la cei doar 26 de ani ai sai. Absolvent in anul 2000 al Universitatii de Arta Teatrala din Tirgu Mures, el a realizat intre altele spectacolele Exercitiul Macbeth, dupa Shakespeare, Cameristele de Jean Genet, Casa de pe granita de Mrozek si Nunta de Stanislav Wyspianskieste, fiind in prezent director artistic si regizor al Teatrului de limba maghiara „Tomcsa Sandor“ din Odorheiul Secuiesc.
In atmosfera favorabila creatiei si experimentului scenic, sustinuta de un manageriat eficient in teatrul brailean, unde lucreaza in prezent si alte nume apreciate ale regiei tinere (Radu Apostol, care a realizat nu demult spectacolul Drept ca o linie, are in lucru in prezent Woyzeck de Büchner), Szábo István duce mai departe un program artistic pliat pe conceptul de teatru-imagine, bazat pe exprimarea vizuala, provocator in acelasi timp si din punct de vedere al continutului. Propunerea sa s-a numit Madame de Sade, o piesa apartinind scriitorului japonez Yukio Mishima (trei nominalizari pentru Nobel), cel care in 1970 ne atragea atentia printr-un gest extrem de protest, sinuciderea publica prin seppuku. Avea 45 de ani si o cariera impresionanta (peste o suta de opere) din care lumea teatrala a retinut mai cu seama preocuparea aducerii experientei japoneze, no si kabuki, in Europa. Miscarea inversa i-a reusit si mai bine, vizibila sa europenizare fiind si unul dintre motivele succesului pe batrinul continent. Piesa Madame de Sade, pe care am avut norocul sa o vad in 1993 in regia marelui Ingmar Bergman cu Teatrul Regal din Stockholm, nu seamana cu acelea impregnate de poezie, transpuse scenic cu un remarcabil simt al nuantelor de Andrei Vajda in Polonia. (Unul dintre aceste spectacole
