În scurtul răstimp în care s-a discutat intens despre regionalizarea României, s-au vânturat tot felul de idei şi mituri în legătură cu implicarea Comisiei Europene în această decizie. E timpul unei limpeziri. Discuţiile despre noua împărţire administrativă au luat o pauză. Începute brusc, ele s-au sfârşit tot brusc, lăsând în urmă idei ce ar trebui clarificate.
Reforma administrativă este cerută de Comisia Europeană
Fals. Comisia nu poate impune unui stat membru un anumit model de orgawwnizare administrativă. „Structura autorităţilor regionale şi locale este strict o problemă a statelor membre. Comisia Europeană nu joacă niciun rol în această situaţie", a declarat, pentru „Adevărul Europa", Ton van Lierop, purtătorul de cuvânt al comisarului european responsabil pentru Politica regională, Johannes Hahn. Şi comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a ţinut să precizeze, în timpul vizitei sale recente la Bucureşti, că reorganizarea administrativă este de competenţa statelor membre. „Comisia Europeană nu impune un anume mod de organizare administrativă", a spus comisarul.
România a atras doar 3,2% din fondurile destinate Foto: Adevarul
Reforma administrativă duce la creşterea gradului de absorbţie
Poate, dar nu obligatoriu. Este adevărat, crearea unor regiuni cu personalitate juridică şi grad mai ridicat de autonomie ar putea duce la creşterea gradului de absorbţie. Creşterea implicării autorităţilor regionale în atragerea fondurilor europene este şi o cerinţă formulată de Parlamentul European în cadrul raportului eurodeputatului german Markus Pieper (PPE), votat marţi în plenul de la Strasbourg. O asemenea soluţie este bine văzută şi la Comisia Europeană. „Coborârea gestionării proiectelor de la nivel naţional la un nivel cât mai apropiat de beneficiar poate fi benefică, atât în privinţa calităţii mod