Spre deosebire de români, care votează o listă naţională, englezii îşi desemnează europarlamentarii pe baza a douăsprezece liste electorale. La 4 iunie, britanicii sunt chemaţi la urne pentru a-i vota pe cei 72 de aleşi în Parlamentul European. Lupta politică se poartă în campanie între laburişti şi conservatori. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, aflat printre primele puteri economice ale lumii, are un sistem electoral propriu.
Din 1999, a fost introdusă o procedură de vot în regim proporţional, pe liste regionale, cu repartizarea locurilor în PE pe baza procentelor partidelor. Marea Britanie este împărţită în douăsprezece regiuni electorale. Zonele engleze – centrul politic şi administrativ insular – aleg 59 de eurodeputaţi. Scoţia are rezervate şase locuri, Ţara Galilor, patru, iar Irlanda de Nord, trei.
Numărul eurodeputaţilor britanici a scăzut de la 78 la 72, ca urmare a lărgirii Uniunii Europene. De altfel, şi în sistemul politic intern există un Parlament scoţian cu puteri locale şi o Adunare Galeză, cu sediul la Cardiff, instituţii corespunzătoare regiunilor istorice ale Regatului. Marea Britanie este condusă de guvernul format de Partidul Laburist al lui Gordon Brown.
Laburişti contra conservatori
Laburiştii au lansat o campanie pentru alegerile europene, bazată pe teme interne şi pe mobilizarea la vot a populaţiei. Cei 69 de candidaţi laburişti solicită voturile populaţiei pe baza unui program referitor la locuri de muncă, locuinţe, protejarea economiilor, educaţie, ecologie şi energie.
Laburiştii s-au alăturat unei campanii a PE, de mobilizare la vot a cetăţenilor. Sub sloganul „Alegerile europene, alegerea ta!”, în zece oraşe britanice au fost montate bannere care atrag atenţia asupra politicilor europene. Laburiştii sunt membri ai grupului socialist, PES, din Parlam
