In clasa a XI-a a ramas insarcinata, dar a ascuns burta purtand haine largi. Nu a vorbit cu nimeni despre copil, dupa ce a vazut ca prietenul ei, mai mare cu 13 ani, a parasit-o. Parintii fetei au aflat despre sarcina cu doar doua zile inainte de a-i veni sorocul.
Imediat dupa nastere, eleva-mamica a fost confuza, nu stia ce decizie sa ia in legatura cu copilul, cu scoala, cu viitorul ei. O infirmiera i-a sugerat ca este mai bine pentru ea sa nu-si mai vada copilul si sa-l lase acolo, pentru a-si lua viata de la capat.
A decis sa paraseasca maternitatea fara bebelus, dar a facut cerere scrisa pentru ocrotirea copilului intr-un centru de plasament. Aceasta este povestea unei fete de la tara, prezentata in ultimul raport UNICEF privind situatia abandonului copiilor in Romania.
Pruncul copilei nu e singurul lasat de izbeliste intr-un patut de spital. In tara noastra, rata abandonului copiilor in maternitati e de aproape 2 la suta, la fel ca acum 20 de ani.
Aceasta cifra exprima saracia, lipsa de informare si de consiliere a mamelor, pe de o parte, dar si bulibaseala din institutiile sanitare si de protectie a minorilor, pe de alta parte.
Pentru legislatia privind drepturile copiilor, asa cum e tiparita ea in Monitorul Oficial, Romania poate fi model pentru multe tari din UE. Pentru modul cum aplica aceasta legislatie de un an si cinci luni, Romania candideaza cu sanse depline la trofeul "Asa Nu".
Fiecare maternitate este obligata, prin lege, sa angajeze asistenti sociali, pentru a fi alaturi de mamele predispuse sa-si abandoneze copiii. De cand a intrat in vigoare legea, in loc sa creasca numarul de asistenti sociali din maternitati, acesta a scazut, ceea ce numai intr-o tara anormala poate fi posibil.
Nu e de mirare ca femeile de serviciu lasa teul si matura pentru a oferi consultanta psihologi
