Culisele fuziunii dintre National Bank of Greece şi Eurobank, noile raporturi de forţe şi consecinţele concentrării în sectorul bancar

Cuvintele celebre ale preşedintelui Alpha Bank, Giannis Kostopoulos, cum că piaţa elenă nu poate cuprinde mai mult de două-trei bănci au devenit realitate după aproape un deceniu. Chiar dacă toţi îşi dădeau seama că dimensiunile pieţei nu justifică existenţa mai multor jucători, concurenţa şi ambiţiile personale ale bancherilor au împiedicat în toţi aceşti ani crearea unor entităţi mai mari atunci când condiţiile erau mai liniştite. Încercările făcute de ceva vreme de unire a două mari grupuri bancare au dat roade în cele din urmă, chiar dacă în ultimul moment, sub presiunea nevoilor de capitaluri de la stat, care este în prezent principalul acţionar al sistemului bancar grecesc, precum şi sub presiunea autorităţilor de supraveghere.

Propunerea de fuziune a NBG cu Eurobank încheie, în etapa actuală, runda de concentrare a băncilor greceşti, ducând la crearea celui mai puternic pol în noul peisaj bancar. Urmează concentrarea Alpha Bank - Emporiki Bank, iar Piraeus Bank care a absorbit ATEbank formează un al treilea pol la care se aşteaptă să adere, după toate semnalele, şi Geniki Bank. Această evoluţie este însoţită în acelaşi timp de retragerea capitalurilor ce au fost investite pe piaţa grecească, cum sunt cele ale marilor grupuri bancare franceze Credit Agricole şi Societe Generale şi ale grupului elveţian EFG Group, deţinut de marele om de afaceri grec Spyros Latsis.

Planul B, care prevedea apropierea dintre peţitorii Emporiki Bank care au rămas pe dinafară, a fost pus în aplicare de conducerile NBG şi Eurobank imediat după ce se s-a aflat duminica trecută decizia francezilor de la Credit Agricole că aleg Alpha Bank drept cumpărătorul preferat. Astfel, la numai cinci zile după aceea, conducerea NBG a depus vi