Cornelia Coman, 34 de ani, conduce cea mai mare companie de asigurari de viata de pe piata locala. A intrat in ING Asigurari in urma cu peste zece ani pe postul de actuar, a fost director de investitii, apoi director general adjunct, iar de un an si jumatate ocupa pozitia de CEO. Este unul dintre cei mai tineri executivi din sectorul financiar, avand pe mana afaceri de peste 130 mil. euro pe an si 400 de angajati in subordine.
La doar cateva luni de cand a fost numita la conducerea ING Asigurari in octombrie 2008, Cornelia Coman a aflat ce inseamna sa fii CEO pe vreme de criza.
A renegociat contractele cu furnizorii, a sfatuit angajatii sa isi inchida calculatoarele cand pleaca acasa si sa stinga lumina cand ies dintr-o incapere, a luat multe alte masuri de reducere a costurilor si a reusit sa incheie anul trecut cu profit in crestere si o scadere a afacerilor mai mica decat cea a intregii piete de asigurari de viata.
Dar a ramas cu un gust amar, nu din cauza masurilor de taiere a costurilor (spune ca a reusit sa faca in asa fel incat sa nu disponibilizeze niciun angajat), ci pentru ca toate eforturile de eficientizare a activitatii si de stimulare a afacerilor s-au facut doar in sectorul privat, in timp ce aparatul de stat a ramas la fel de ineficient si de "umflat" ca in perioada de crestere economica. Chiar daca s-a vorbit despre disponibilizarea a 100.000 de bugetari, pana acum nu s-au facut decat cativa pasi mici, printre care anuntul ca CFR isi va reduce numarul de angajati cu 10.000 de persoane.
"Statul ezita sa ia masuri dramatice si concrete. A venit pana acum cu tot felul de inventii, cum ar fi concediul fara plata, care nu fac decat sa reduca cheltuielile numai pe termen scurt. Este frustrant sa vezi ca toata cresterea de somaj vine din sectorul privat si e strigator la cer ca lucrul acesta nu se intampla in sectorul public"
