Istoricii sunt uluiţi de decizia Judecătoriei Pătârlagele de a retroceda 63 0000 de hectare de teren unei singure persoane în baza unui arbore genealogic atât de îndepărtat şi deolc convingător, precum cel al lui Teodor Năstase.

În motivarea instanţei de la Pătârlagele se arată că potrivit actelor depuse la dosarul cauzei, Teodor Năstase „A cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri forestiere în calitate de moştenitor al lui Toma Crăciun Lupu, bunicul matern al petentului şi al defunctei Lisaveta Năstase, bunica petentului.”

Genealogia coboară apoi mult în timp şi include o sumedenie de nume. Înaintaşii, precizaţi aparent cu acurateţe ajung într-adevăr la neamul Buzeştilor, sunt invocate familii boiereşti care de-a lungul vremii au primit acte sau hrisoave care le întăreau stăpânirea peste teritoriile care au făcut obiectul litigiului. „ Este posibil ca Buzeştii să fi fost „ milostiviţi” cu pământuri în zona Buzăului, dar cel care le revendică acum trebuie să prezinte acte de stare civilă care prin care să dovedească filiaţia”, a declarat pentru Adevărul de Seară istoricul, Valeriu Nicolescu.

Caz fără precedent

În plus, istoricului i se pare exagerat că o persoană, presupus urmaş al unei familii ilustre să ceară şi să şi primească suprafeţe atît de întinse. Valeriu Nicolescu spune că nici moştenitorii lui Alexandru Marghiloman nu au avut pretenţii atât de exagerate. În opinia sa cazul Năstase este unic în România.