O statistică făcută de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici în 2012 atrară că 14 români dintr-o 10.0000 de îşi pun capăt zilelor. Cele mai multe sinucideri au loc vara şi în preajma sărbătorilor.

Judeţele cu cea mai mare rată a sinuciderilor sunt Harghita (31,21 de cazuri la suta de mii de locuitori), Ilfov (29,09), Satu Mare şi Covasna (peste 25 de cazuri la suta de mii de locuitori). Braşovul are 15 sinucidere la 100.000 de locuitori.

Bărbaţii aleg metode violente

Cele mai multe sinucideri au loc în lunile călduroase, respectiv august, mai, iulie şi iunie, în această ordine, după numărul cazurilor înregistrate. Numărul bărbaţilor care îşi pun capăt zilelor este de două ori şi jumătate mai mare decât cel al femeilor. Femeile au însă mai multe tentative. Bărbaţii cu tendinţe sinucigaşe sunt cei necăsătoriţi, divorţaţi sau văduvi. Numărul sinuciderilor este mai mare la oraş decât în zonele rurale. Tot statisticile arată că intelectualii îşi pun capăt zilelor mult mai des decât oamenii fără studii.

Cea mai des întâlnită metodă este spânzurarea (50% din tre cazuri). Urmează apoi căderea de înălţime (20%) şi aruncarea în faţa trenului (15%). Aproape 10% dintre sinucigaţii braşoveni au ales pastilele sau alte substanţe toxice.

Trei tipuri de sinucigaşi

Psihologii spun că există trei categorii de oameni cu tendinţe sinucigaşe. Cei care nu vor cu adevărat să-şi pună capăt zilelor aleg metode cu şanse mici de reuşită, în speranţa că vor fi găsiţi la timp şi salvaţi. Alţii se sinucid în momentul unei crize puternice, fără a-şi planifica actul în sine, ca un gest disperat, ca o salvare de moment. Cei din a treia categorie îşi plănuiesc cu atenţie şi în detaliu moartea. Şi sunt hotărîţi să nu dea greş. Aleg o metodă violentă, ca să fie siguri că nu pot fi salvaţi.

„Sinucigaşilor le este de cele mai multe ori şi ruşine de alegerea