Efortul bugetar suplimentar care ar trebui suportat de FNUASS ca urmare a includerii moleculelor noi pe lista de medicamente compensate variază între 217 milioane lei, în primul an de la compensare, şi 487 milioane lei, în al treilea an, respectiv între 2,3% şi 5,2% din bugetul Fondului.
Studiul "Impactul medicamentelor compensate în România 2008 - 2013", realizat de Local American Working Group (LAWG), a fost prezentat, marţi, în conferinţa "Mediafax Talks about Innovation in Healthcare", de către Radu Comşa, consultant LAWG.
"În România, lista medicamentelor compensate nu a mai fost actualizată din 2008. În prezent, aproximativ 170 de molecule şi indicaţii noi aşteaptă accesul pe lista medicamentelor compensate", a precizat Comşa.
El a explicat că efortul bugetar suplimentar ce ar trebui suportat de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) ca urmare a includerii moleculelor noi pe lista de medicamente compensate variază între 217 milioane lei, în primul an de la compensare, şi 487 milioane lei, în al treilea an, respectiv între 2,3 la sută şi 5,2 la sută din bugetul FNUASS alocat medicamentelor în 2013.
Ponderile cele mai ridicate în costurile suplimentare sunt deţinute de cinci arii terapeutice principale: oncologie, boli infecţioase, pneumologie, cardiologie şi diabet zaharat.
Actualizarea listei de medicamente compensate cu moleculele/indicaţiile noi aflate pe lista de aşteptare ar putea genera, pe termen lung, beneficii economice de cinci ori mai mari decât costurile suportate de FNUASS, arată acelaşi studiu.
În cazul actualizării listei medicamentelor compensate, costurile nu sunt prohibitive, reprezentând până la 5% din actualele cheltuieli cu medicamentele ale FNUASS. Beneficiile pe termen mediu şi lung sunt, în schimb, importante. Astfel, prin creşterea accesului pacienţilor la medicamente inova