Şi-a dorit de mică să facă sport, iar la 61 de ani este în stare să meargă pe jos kilometri întregi. Emilia Duca este una dintre cei mai fideli admiratori ai echipei de handbal UCM Reşiţa, iar pentru a susţine echipa favorită şi-a făcut abonament de aproape doi ani de zile. „Până acum nu am pierdut niciun meci care s-a jucat la Reşiţa. Mă duc singură să-i văd şi sufăr atunci când pierd un meci. Cunosc fiecare jucător şi sunt atentă la toate detaliile jocului“. Emilia s-a stabilit la Reşiţa în anul 1970 şi a lucrat până în anul 2001 ca funcţionar la Plastomet. Aici a cunoscut marea ei iubire, alături de care, în scurt timp, şi-a întemeiat o familie. Emilia susţine că a avut şi are o viaţa liniştită pentru că familia i-a fost mereu aproape şi nu a uitat niciodată să rămână om indiferent de situaţie. Sportul a fost şi rămâne marea ei pasiune.

„Mi-a plăcut tot timpul să fac sport. Când eram mică eram pasionată de gimnastică. Din nefericire, situaţia de atunci nu mi-a permis să fac un sport de performanţă şi m-am mulţumit să fac exerciţii doar la orele de educaţie fizică“, a povestit Emilia Duca.

A învăţat să-şi trăiască viaţa în armonie

Viaţa şi alimentaţia sănătoasă au ajutat-o să mascheze foarte bine vârsta. O simplă discuţie cu Emilia te umple de energie. Este activă în tot ceea ce face, iar optimismul ei este molipsitor pentru cei din jurul său. Din anul 2001, de când a devenit pensionară, Emilia îşi ocupă timpul cu plimbările în are liber. Nici nu-şi mai aminteşte de când nu a mai urcat într-un mijloc de transport în comun.

„Pentru mine mersul pe jos este deja o obişnuinţă. Chiar dacă trebuie să ajung la o anumită oră în centrul civic, plec mai devreme de acasă. Aşa m-am obişnuit. Soţul meu ţine greu pasul cu mine, pentru că eu obosesc dacă merg încet. De exemplu, am fost în vacanţă la mare şi în fiecare zi am parcu