In Iasi, zilnic, pentru 10 persoane lumea se prabuseste . Sint cei care afla de la doctor ca au cancer. "Am ramas inmarmurita. Intreaga lume s-a prabusit, in acel moment, pentru mine. Nici nu mai auzeam vocea doctoritei. Din acel moment, am inceput o cu totul alta viata. Nu va puteti imagina prin ce-am trecut. E ingrozitor". Sint amintirile cutremuratoare si recente ale unei femei de 53 de ani, din Iasi, diagnosticata in 2003 cu cancer la sin. Poarta o palariuta neagra, sub care isi ascunde capul pe care ii creste acum un par firav, dupa ce a chelit in urma tratamentului cu citostatice. Socul cauzat de aflarea diagnosticului de cancer il traiesc zilnic, la Iasi, cel putin zece persoane. In fiecare zi, pentru zece persoane viata devine, dintr-o data, lipsita de sens, iar planurile de viitor irealizabile. In zadar spun medicii ca, astazi, diagnosticarea cu boala secolului XX, cancerul, nu mai inseamna neaparat moarte, ca metodele de tratament au evoluat atit de mult, incit viata poate fi prelungita, mergind pina la vindecare. Obsesia mortii poate fi alungata cu greu pentru un bolnav de cancer. Am incercat sa aflam ce se petrece in sufletul unui om caruia i s-a dat acest verdict. Am discutat cu medici, psihiatri, persoane care au trecut prin acest cosmar, rude ale lor. Unii au gasit resurse si au mers mai departe. Pe altii, boala i-a infrint. Pentru toti, insa, momentul cind au aflat ca au cancer echivaleaza cu clipa cind si-au amintit ca sint muritori. "Am aflat ca am cancer din intimplare" In saloanele de Chimioterapie din Ambulatoriul si Clinica de Oncologie ale Spitalului "Sf. Spiridon" gasesti cu greu putin optimism la pacientii care asteapta sa li se scurga in vene citostaticele salvatoare. E liniste mormintala si doar asistentele o mai alunga cind verifica perfuziile. Pe un pat, o femeie la vreo 45 de ani, palida toata, se chinuie sa-si stapineasca starea de rau,