Preocuparile curente ale presedintelui nu-l vor fi împiedicat sa constate desfasurarea alegerilor legislative în Serbia, unde nationalistii au avut un impact major asupra electoratului. Scopul lor declarat a fost acela de a împiedica pierderea provinciei Kosovo, aflata sub protectoratul Natiunilor Unite din 1999, dupa ce NATO intervenise pentru a curma reprimarea majoritatii albaneze a provinciei.
Traian Basescu si-a prezentat, recent, propria viziune asupra chestiunii Kosovo. Fara a se alatura direct pozitiei radicalilor sârbi, el a afirmat totusi ca o independenta a provinciei ar constitui un precedent periculos pentru o regiune înca eminamente instabila si chiar pentru întreaga Europa. În luna noiembrie, domnia sa avansase un întreg plan de pace: Kosovo ar trebui sa aiba parte de autoguvernare, de o moneda proprie, în timp ce politica externa si de aparare ar ramâne de competenta Belgradului - o rara viziune comuna împartita de Basescu cu Moscova, având în vedere ca Rusia s-a aratat hotarâta a-si exercita dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate pentru a împiedica o potentiala independenta a provinciei rezultata din negocierile ONU.
Temerile lui Basescu sunt legate, desigur, de spectrul Transnistriei, ce s-ar putea folosi de argumentul modificarii uneia dintre frontierele europene pentru a anunta, cu asentiment rusesc, propria secesiune de Republica Moldova. Independenta provinciei Kosovo însa este sprijinita de Marea Britanie si SUA, prezentate de presedinte, imediat dupa ce si-a facut intrarea la Cotroceni, drept principali parteneri strategici. În special democratii americani au fost si ramân puternici sustinatori ai albanezilor, iar Joseph Biden - anterior oponent înversunat al fostului dictator sârb Slobodan Milosevici - a devenit nu demult presedintele comitetului pentru relatii externe al Senatului american.
Sustinatorii indepen
