Expoziţia deschisă la sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române a oferit celor interesaţi un eşantion din valoroasele piese de patrimoniu naţional cultural găzduite de această prestigioasă instituţie. Deschiderea expoziţiei a fost una neconvenţională, fără cunoscutele alocuţiuni, aşa încât vizitatorii au avut mai mult timp să admire exponatele, iar cei trei principali organizatori – Gabriela Dumitrescu, şefa Secţiei de Manuscrise – Carte rară, Cătălina Macovei, şefa Cabinetului de stampe şi Viorel Petcu, şeful Cabinetului numismatic – au oferit cu generozitate informaţii despre exponate şi despre alte comori la care, îndeobşte, accesul nu este prea la îndemână. (...)

Colecţia de manuscrise şi cărţi vechi a început în 1873, odată cu donaţia făcută de episcopul Dionisie Romano, la care s-au adăugat, peste ani, altele făcute de Ion Ghica, Dimitrie C. Sturdza-Scheianul, Dimitrie A. Sturdza, Titu Maiorescu, Barbu Bellu, Rosetti Roznovanu, M. Kogălniceanu, Al. Odobescu, Liviu Rebreanu ş. a. Fondurile de carte sunt organizate în patru mari colecţii: Manuscrise, Documente istorice, Arhive personale şi corespondenţă, Cărţi vechi şi rare. Dintre exponate vom aminti: Codicele voroneţean, Psaltirea scheiană, Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul, de Dimitrie Cantemir, şi o serie de manuscrise ale lui Ion Pillat, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi ş.a. Istori Publicitate a Cabinetului de stampe a început în anul 1874 cu donaţia făcută de Dimitrie A. Sturdza, Al. Odobescu, continuată cu donaţii şi achiziţii care, în timp, au făcut ca fondul să cuprindă 95.000 de piese şi 43.000 de desene. Mai există o colecţie de 400.000 de fotografii reprezentative pentru şcoala românească şi străină, la care se adaugă hărţile şi planurile gravate sau desenate. Ne-am oprit îndelung privirea la xilogravura lui Dürer „Fecioara c