Începute sub semnul idealismului şi al dorinţei de a răsturna noul sistem comunist, mişcările partizanilor din munţi au fost înăbuşite de informările localnicilor şi spionilor. Rubrica „Dosar“ din această săptămână vă prezintă prima parte a unui miniserial dedicat mişcării de rezistenţă anticomunistă din anii 1944-1958.

Aproape toată tinereţea şi-au petrecut-o ascunşi. Cunoşteau ca-n palmă cărările ascunse ale munţilor. Făceau manifeste, atacau fabrici de armament şi convoaie militare, puneau la cale planuri de atac şi se pregăteau pentru momentul îndeplinirii marelui vis: revenirea în România a trupelor anglo-saxone şi căderea sistemului comunist abia instalat cu forţa.

Ajunşi acum la bătrâneţe, obosiţi şi bolnavi din cauza anilor grei petrecuţi în temniţe, foştii luptători din acele vremuri nu mai pot decât să reînvie amintirile strânse cu sfinţenie pentru a reîntregi unul dintre momentele istorice aproape uitate sau ignorate de-a dreptul din cărţile de istorie: Mişcarea de Rezistenţă din anii 1944-1958.

DOSAR PARTEA I

Lupta în munţi: primul front anticomunist

DOSAR PARTEA II

Căpitan pe frontul de acasă

DOSAR PARTEA III

„Am fost împuşcat în abdomen şi în picior“

Condamnat de către comunişti la zece ani de închisoare, bătut, interogat, vlăguit de munca silnică, Ion Ilioiu, ultimul partizan în viaţă din zona Făgăraşului, care a luptat activ cu arma în mână, povesteşte despre cum a intrat în rândul partizanilor şi despre zilele interminabile petrecute în lupte de guerilă cu autorităţile vremii. Acum nu mai e decât o umbră ce recunoaşte, pe pipăite, simplul drum dintre pat şi canapeaua din bucătărie.

Octavian Balaban şi-a petrecut toată tinereţea dincolo de gratii pentru „crima" de a fi dat o bucată de pâine unui consătean care lupta, în Munţii Făgăraşului, împotriva