Mihăiţă Stoica, adică Mimi, după cum îi zicea Gigi Becali, s-a dat ieri într-un spectacol total. Când spune că e mare şmecher la fotbal şi că nimeni nu poate câştiga un duel verbal cu el, s-ar putea să nu fie departe de adevăr. Numai că şmecherilor din fotbal li se mai şi înfundă câteodată, lui i s-a mai lungit puţin lanţul. Se vede treaba că n-a învăţat nimic din ce i s-a întâmplat patronului său. Cât despre duelul verbal, e limpede: ăsta ţipă, te-njură, te scuipă! Doar să fii ca el, ceea ce e imposibil, să-i poţi face faţă. Păi el a debitat în plină conferinţă de presă chestia aia cu golaverajul şi nimeni n-a avut curajul să-i atragă atenţia acolo, pe loc. Bine, e posibil ca nici cei de faţă să nu fi fost edificaţi, mulţi dintre ei îndeplinesc rol de conductori. Alt motiv pentru care nu se poate tranşa o dispută cu marele manager este modul în care îţi trânteşte „argumentele”: cine nu vede cât de bun e Tatu, n-are treabă cu fotbalul... Cu asta a luat piuitul oricui. Antrenori, pe care lumea fotbalului nu poate să-i mai încapă, sunt pafarişti dacă l-au desfiinţat pe Tatu. Cât despre ziariştii care l-au luat peste picior sau suporterii care l-au huiduit, ăştia nici nu există. Sau ar face bine să nu existe. Domnilor, de fapt suntem răsfăţaţi ai soartei. Vă daţi seama ce carieră fulminantă ar fi avut Stoica Mihai în anii ăia sumbri ai comunismului? Nu ţi l-ai fi dorit pe-ăsta ca anchetator dacă ai fi luptat în est. Îţi trântea din prima că nu meriţi să mai trăieşti dacă nu-ţi dai seama cât de bun e Tătucul Stalin. Şi apoi îşi dădea silinţa să-ţi dai seama... Ori să fii trimis în coloniile de muncă de la Salcia sau Periprava şi să-l ai pe Meme supraveghetor la tăiat de stuf sau la diguri... Brr, asta da viziune! De-aia zic, ferice de noi că putem să râdem de unul ca ăsta, în alte vremuri n-ar fi fost râsul nostru.

Mihăiţă Stoica, adică Mimi, după cum îi zicea