Unul dintre evenimentele editoriale ale anului 2008 a fost al treilea roman al Doinei Ruşti. După "Omuleţul Roşu" şi "Zogru", "Fantoma din moară" (Editura Polirom) constituie proiectul cel mai ambiţios de până acum al unei autoare de manuale de literatură, reputată ca profesoară universitară, al cărei "Dicţionar de simboluri în opera lui Mircea Eliade" a fost de asemeni un succes.

Într-un volum de peste 400 de pagini, "Fantoma din moară" combină mai multe timpuri istorice şi realitatea cu fantasticul. Este o istorie a întregii perioade comuniste din România, privită de naratori diferiţi. Personajul central ar putea avea, deşi faptul nu este neapărat revelator, trăsături comune cu ale autoarei. Acest personaj, Adela Nicolescu, s-a născut la sfârşitul anilor '50 într-o localitate rurală.

Cartea începe cu surpriza ei de a-şi vedea numele pe copertă şi biografia parţial reconstituită într-un volum de ficţiune pe care îl observă în vitrina "Librăriei Sadoveanu". La început, discursul "autorului romanului din roman" şi al Adelei merg paralel ca dialogul între solist şi orchestră. Romanul e un prilej pentru Adela, prenume ce conţine o sugestie ironică prin contrapunct faţă de ilustrul personaj omonim al lui Ibrăileanu, de a-şi rememora viaţa, mai ales tinereţea, o tinereţe marcată de existenţa unei fantome. Încă din copilărie, Adela este urmărită de un strigoi pe care ceilalţi uneori nu îl văd, alteori îl simt şi îl presimt. Abia spre finalul romanului vom înţelege cine este misteriosul personaj din lumea de dincolo. Până la acest final, existenţa lui Del şi amintirile familiei sale care o înconjoară parcurg întreaga epocă a instalării şi derulării epocii triste a "dictaturii proletariatului", apoi a "societăţii multilateral dezvoltate".

După "Omuleţul Roşu", apărut în 2005, Doina Ruşti putea fi considerată o prozatoare de încre