De vreo doi ani, bugetul local este tot mai bogat. Din pacate, abundenta este insotita de lipsa de bun simt in cheltuirea banilor, de coruptie si incompetenta. Iasul nu a dus aproape niciodata lipsa de ctitori. Dintre cei mai mari, a fost mai intii Alexandru cel Bun, care a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iasi, au urmat Stefan cel Mare, cu ale sale minunate biserici, apoi Vasile Lupu, care ne-a lasat, printre atitea altele, Trei Ierarhii, Alexandru Ioan Cuza, care a preferat Iasul pentru a infiinta prima universitate moderna din Romania, dar si regele Ferninand, care a fondat in orasul nostru una dintre cele mai mari biblioteci universitare din Europa de Est. Problemele au inceput sa apara dupa 1945, cind in Iasul devastat de razboi s-au ivit blocurile cenusii ale comunismului, dar au continuat si dupa 1989, cind in fruntea capitalei Moldovei au aparut "marii gospodari" post-revolutionari. Civic-moldoveanul-pesedistul Constantin Simirad, de la care ne-au ramas, ca amintire, citeva piete colorate, dar si o piateta monumentala controversata in zona Universitatii de Medicina. La sfirsitul anului 2003, gratie malversatiunilor politice ale senatorului Ion Solcanu, la Palatul Roznovanu a ajuns Gheorghe Nichita, managerul RAJAC, o regie a apei reci care se remarcase prin preturile foarte mari pe care le practica, in schimbul serviciilor pe care avea monopol. De la 2% (pe care-l obtinuse la alegerile din 2000, pe cind activa in PD), Nichita a urcat la vreo 40-45%, scor care i-a permis sa ramina in fruntea Primariei Iasului si dupa alegerile din iunie 2004. In campania electorala de acum 3 ani si jumatate, "primarul puternic", cum s-a autointitulat, dupa ce a refuzat infruntarile electorale decisive cu adversarii sai, a promis multe din ce-si doreau iesenii: o infrastructura moderna, mii de locuri de parcare, servicii comunitare ieftine si de calitate, rezolvarea pro