În urma hotărârii Curţii Constituţionale de a amâna luarea unei decizii privind referendumul de demitere a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, instituţia a transmis două adrese, una către presă şi cealaltă către Guvernul României. În mod surprinzător, adresele au un conţinut juridic total diferit. Sursa: CODRIN PRISECARU

Astfel, în adresa trimisă Guvernului, Curtea Constituţională solicită Guvernului actualizarea listelor, până pe 31 august. Însă, comunicatul remis presei de CCR pe 2 august pe această temă şi care poate fi consultat pe situl instituţiei, precizează cu totul altceva. Conform acestuia, CCR solicită Guvernului României ca, până la data de 31 august să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul de pe 29 iulie.

Motivul invocat de CCR se referă la "datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice".

Contactat telefonic de cotidianul "România Liberă", preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, a negat că ar fi cerut Guvernului actualizarea acum, după referendum, a listelor folosite la referendumul din 29 iulie. Mai mult, acesta a spus că a solicitat din nou de la Guvern listele ȋn baza cărora s-a votat deja la referendum, pentru că instituţii diferite ale statului au transmis Curţii date contradictorii, care nu puteau fi folosite pentru a se putea da un verdict corect.

Cum se explică conţinutul distinct al celor două adrese?

Surse din CCR au declarat, pentru România Liberă că probabil conţinutul adresei către Guvern a fost schimbat de asistentul magistrat pentru a permite Ministerului de Interne să actualizeze listele permanente în interesul USL, adică să fie eliminate de pe liste cât mai multe persoane. Situaţia sfidează legea şi logica, pentru că pentr