Creşterea costului finanţării la euro şi scăderea dobânzilor pe piaţa monetară de la Bucureşti nu i-au convins pe români să renunţe la valută şi să se împrumute în lei, astfel că bancherii au vândut numai zece credite ipotecare în lei prin "Prima casă" 4, ceea ce înseamnă 0,3% din totalul finanţărilor acordate în această etapă.
"Circa 20% din clienţi vor într-o primă fază credite în lei. Se răzgândesc însă în momentul în care văd diferenţa de cost. Dobânda este aproape dublă la un credit în lei faţă de unul în euro. Este încă loc pentru reducerea dobânzilor la lei", comentează Liviu Andrei, directorul executiv al brokerului de credite Alliance Finance.
Băncile care participă la "Prima casă" pot percepe o dobândă maximă formată din Euribor la trei luni plus o marjă fixă de cel mult 4% la euro şi indicatorul Robor la trei luni plus o marjă de cel mult 2,5% la lei, în această marjă fiind incluse şi eventualele comisioane. La nivelul actual al indicatorilor de pe piaţa monetară, diferenţa dintre dobânda la un credit în euro şi cea la un credit în lei este de circa 2,5 puncte procentuale.
De exemplu, la un credit în valută de 57.000 de euro pe 30 de ani clientul plăteşte la final circa 120.000 de euro, în timp ce la un credit în lei de 240.000 de lei (echivalentul a 57.000 de euro) suma plătită la finalul contractului este de 608.000 de euro (ceea ce echivalează cu 245.000 de euro).
De fapt, nici măcar nu au toate băncile oferte de credite "Prima casă" în lei, în această situaţie fiind inclusiv BCR şi BRD, cele mai mari bănci din sistemul bancar şi care au avut cele mai mari plafoane de garanţii în ediţiile precedente.
De exemplu, în prima etapă a programului banca de stat CEC Bank a avut în ofertă doar credite în lei, dar începând din 2010 a început să vândă şi finanţări în euro datorită cererii foarte slabe pentru leu.
Cele op
