Fiind concediat, prin intrigile babei, din postul de cocos de mos, oratania cu creasta a plecat sa-si caute norocul in economia de piata. Si mergand el pe drum, a gasit o punguta cu doi bani. Cu ea ar fi putut recastiga locul in ograda mosului, care avea pensie mica. Dar un capitalist salbatic i-a luat punguta si a zis ca nu i-o mai da. Cocosul, istet, i-a propus un targ. Sa joace cu el o partida de bridge si daca razbeste sa capete punga inapoi si cate bunuri mai poate duce in gusa. Zis si facut. Jocul era echilibrat, pana la dona de mai sus.
Cocoselul, care juca in tandem cu o pasare migratoare, a ajuns in 6FA ca declarant. Boierul, in Vest, avea insa in punguta doi ani de aur: Dama de pica si Riga de trefla, ambii cu decar, bine paziti. Boierul, hapsan, ca sa nu dea vreo levata, a atacat 9 de caro. Cocosul a luat cu Valetul de la mort, a tras Riga de cupa, ca sa vada daca nu cade Dama, apoi a venit in mana la Asul de caro si a pornit la impasul de cupa care, daca ii iesea, ii asigura 12 levate. Dar Est a luat cu Dama si a revenit pica.
Ce era sa mai faca bietul cocos? A pus Riga. Doar Est nu putea juca de sub Dama. Astfel a citit pozitia Damei de pica. Singura speranta este ca banii ramasi sa fie la Vest in punguta, deci sa reuseasca macar impasul de trefla. Asa ca a plecat cu mic de trefla spre Dama si s-a convins ca si Riga de trefla e la Vest.
Cu aceasta, galinaceea s-a convins ca are 11 levate: patru carale, trei cupe, doua pici si doua trefle. Ii mai trebuie insa una ca sa faca jocul. Asa ca e nevoie sa captureze ambii gologani de aur de la vicleanul boier. Joaca pe data cupa la As si a patra cupa pe care isi arunca o pica mica. Joaca de jos Dama de Caro si apoi Riga de aceeasi culoare, rosie precum creasta lui.
In finalul de patru carti, boierul trebuie sa pazeasca punguta in care detine Dama si Riga (bani negri) precum si decarii
