Dincolo de noţiunile de eficienţă energetică sau de valul energiilor regenerabile, un alt concept începe să fie din ce în ce mai prezent în discursurile oamenilor din energie, acela de reţele inteligente. Dezvoltarea conceptului de smart grid în România se dovedeşte a fi însă un lucru destul de complicat de realizat, specialiştii din piaţă spunând că pentru a începe "trebuie să ştim unde vrem să ajungem. "
Declaraţiile vin în contextul în care reorganizarea sistemului energetic prin regruparea unităţilor de producţie în două companii gigant înregistrează o întârziere de jumătate de an, iar strategia energetică este deocamdată doar un document despre care încă se discută, neavând o formă publică.
În linii mari, o reţea inteligentă de energie electrică este o reţea care permite în timp real un schimb de informaţii între furnizorul de energie şi consumatorul final. Astfel, cel din urmă poate să-şi diminueze consumul şi deci facturile, iar primul poate să-şi regleze costurile în funcţie de cunoaşterea unei cereri reale.
Smart grid-ul devine un concept cu atât mai necesar cu cât în România, potrivit specialiştilor din piaţă, circa 20% din energia produsă se pierde sau este fraudată.
"Pentru a avea un Smart Grid ai nevoie de o viziune finală. Trebuie să ştim unde vrem să ajungem. Transelectrica are în acest moment elementele unei reţele inteligente", a spus ieri Stelian Gal, directorul general al companiei, în cadrul conferinţei Mediafax talks about Energy.
Concret, pentru un casnic de exemplu, dezvoltarea unei reţele de tip inteligent înseamnă monitorizarea consumului de energie în timp real. În afară de acest lucru, reprezentanţi ai unor giganţi industriali, aşa cum este cazul General Electric, spuneau recent că dincolo de această monitorizare tendinţa este aceea de a dezvolta dispozitive capabile să-i trans
