Decizia Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului din 29 iulie a readus în discuţie modalitatea de numire a magistraţilor. În faţa unui verdict nefavorabil, USL a reclamat politizarea CCR şi faptul că judecătorii nu sunt independenţi. Cu toate acestea, nu doar în România magistraţii Curţii Constituţionale sunt desemnaţi cu susţinere politică, acest lucru fiind valabil foarte multe ţări ale Uniunii Europene. În Germania chiar, judecătorilor constituţionalişti nu li se interzice să facă parte din partide, cutuma fiind însă ca aceştia să se suspende pe perioada exercitării mandatului.

VOTAŢI AICI:Trebuie schimbat modul de numire a JUDECĂTORILOR CURŢII CONSTITUŢIONALE?

Stanomir: Membrii Curţii Constituţionale este firesc să se bucure de sprijin politic

Numirea membrilor Curţilor Constituţionale este o decizie politică în majoritatea statelor europene, potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile a 11 dintre instituţiile al căror rol este garantarea supremaţiei Constituţiei. Conform unei analize realizate de gândul, în Europa judecătorii Curţii Constituţionale sunt numiţi în general de preşedintele statului şi de către Parlament, la fel ca şi în România, sau doar de şeful statului, care trebuie să aibă însă şi un consens din partea parlamentarilor.

Este posibil ca numirea judecătorilor CC în România să nu mai fie o decizie politică? Profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir, fost preşedinte al Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional, este de părere că practica europeană arată că la numirea membrilor Curţii Constituţionale se au în vedere două criterii: criteriul profesional şi criteriul politic.

"Membrii Curţii Constituţionale este firesc să se bucure de sprijin politic, dar asta nu înseamnă că ei trebuie să se subordoneze preşedintelui sau partidului care i-au numit, ci asumarea un