Acest text a fost scris de Gabriela Adamesteanu la solicitarea "Suplimentului de cultura". Am dorit sa aflam de la domnia sa ce asteptari are de la publicul maghiar si de la cel spaniol, in contextul in care piata franceza este vazuta ca o tinta extrem de importanta. De asemenea, ne-a mai interesat si cit de diferita este experienta de a lucra cu editurile straine fata de cele autohtone. Titlul si intertitlurile apartin redactiei. In acest moment, piata franceza este cea mai deschisa pentru autorii romani (Mihail Sebastian, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Dan Lungu, Cecilia Stefanescu, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lazarescu, Corin Braga). Apar si antologii de proza (editate de L'Inventaire pentru festivalurile "Belles Etrangeres" ori "L'Insolite Roumanie", din mai/iunie, 2008). Multi poeti sint prezenti in antologiile publicate de Dumitru Tepeneag, Ion Pop, Pierre Drogi, Magda Carneci. Existau deja romanele lui Augustin Buzura, iar mai demult ale lui Bujor Nedelcovici, Nicolae Breban, Paul Goma. Interbelicii (Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu) sint publicati alaturi de tinerii de azi. Am trecut sub tacere autorii care scriu si in limba franceza (Dumitru Tepeneag, Rodica Iulian, Oana Orlea s.a.), dar amintesc Premiul Medicis luat de Norman Manea pentru Intoarcerea huliganului, care i-a fixat imaginea prin presa, prin celelalte trei carti aparute, plus editia de "poche". Totusi, literatura romana nu are inca o imagine coerenta pentru publicul francez. Parte din edituri sint mici, cartile nu au avut destule cronici, vinzarea e modesta. Dar, in genere, autorii din Est nu vind prea bine in Franta. O librarie cu carte romaneasca (dar nu numai), mai ales ca Centre National du Livre sprijina librarii mici, mi se pare o urgenta. Si cum este posibil ca intr-o tara cu atita exil/diaspora/emigranti cum e Franta sa nu existe destui buni traducatori