Foto: Thinkstock Ce-aţi spune de o îngheţată cu aromă de miere de levănţică? Dar de una cu aromă de violete?
Dacă vă întrebaţi unde puteţi gusta asemenea minunăţii, aflaţi că nu este loc mai potrivit decât micul orăşel francez de pe Coasta de Azur, Grasse. Dar acestea nu sunt singurele arome şi mirosuri pe care le puteţi experimenta în cetatea provensală, pentru că Grasse este recunoscut ca fiind capitala parfumului încă din secolul al XVII-lea.
Povestea oraşului nu are însă un început prea plăcut... mirositor. În perioada medievală, Grasse era mai degrabă un centru al duhorilor, decât al aromelor, era locul în care se vopseau toate produsele de pielărie din zonă. Dar totul s-a întors cu 180 de grade în momentul în care Caterina de Medici a venit în Franţa şi a adus cu ea din Italia moda mănuşilor parfumate. Toate pielăriile din oraş, crezând în potenţialul noului fenomen, au adoptat tehnica de împarfumare a mănuşilor, dând astfel naştere... parfumeriilor. Şi, o dată cu ele, au început să se dezvolte tot mai multe îndeletniciri legate de mirosuri, precum cultivarea de tuberoze sau camelii şi extragerea de arome din diverse ingrediente.
Maria Antoaneta îşi comanda săptămânal de aici 18 perechi de mănuşi cu diferite parfumuri. Şi plătea pe ele bani frumoşi! Dar chiar şi după ce regina a fost decapitată, după ce aristocraţia a pierit, afacerile au continuat să rămână... în floare pentru parfumeri, care s-au reinventat. După Revoluţia Franceză au început să apară tot mai multe fragranţe dedicate publicului larg, una dintre ele chiar celebrând dispariţia clasei care adusese parfumurile în centrul atenţiei: Parfum de Guillotine – numele este, cred, destul de sugestiv.
Şi Napoleon Bonaparte a fost unul dintre clienţii fideli ai parfumerilor provensali. Se pare că îi plăcea să se "scalde" în peste 8 litri de parfum de violete pe l
