Înainte vreme, Sfântul Mihail era sărbătorit timp de trei zile ca în poveşti. Între 8 şi 10 noiembrie oamenii îl celebrau pe cel care conducea sufletele pe lumea cealaltă şi, în acelaşi timp, întâmpina iarna cu zăpezi şi geruri. Mai mult, în tradiţia populară el este văzut ca un flăcău cu multe puteri magice, care ţine într-o mână soarele şi într-alta luna. Când ridică soarele şi coboară luna este vară, cu zile calde şi frumoase. Când luna este mai sus, este semn că a venit iarna. De asemenea, Mihail are grijă să trimită gerul puţin câte puţin ca să nu se prăpădească lumea. Pentru că are putere asupra tuturor fiinţelor de pe pământ, stabilindu-le rosturile, despre acest arhanghel se crede în popor că ar fi fost primul sfânt sfinţit de către Dumnezeu, care se află mereu în dreapta sa.
Pentru că despre Arhanghelii Mihail şi Gavriil se spune că vin în casele celor care trag să moară, luându-le sufletele, creştinii merg şi aprind lumânări în credinţa că acestea le vor lumina cândva drumul pe lumea cealaltă. La biserică se duc ofrande alimentare pentru cei răposaţi, căci acum sunt Moşii de Arhangheli. După ce sunt sfinţite se împart rudelor şi vecinilor ca astfel să se ostoiască şi sufletele celor de mult plecaţi.
PREDICŢII
"În Transilvania se obişnuieşte să se facă în această zi turta arieţilor, arieţii fiind numele berbecilor despărţiţi de oi. Acum arieţii se amestecă din nou cu oile, şi cu acest prilej se face o turtă de făină de porumb sau de grâu, care, după ce se coace, se aruncă între oi. Dacă această turtă cade cu faţa în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu faţa în jos, se zice că le va merge rău". (T. Pamfile - "Sărbătorile la români") Şi despre vreme se crede că va fi foarte frumoasă la 8 noiembrie, în popor această zi numindu-se "Vara Arhanghelilor". Ba mai mult, vor mai urma alte patru zile frumo
